luni, 25 februarie 2013

Cîte o femeie

  Multe femei, și toate diferite, și fiecare unică, dar oricum clasificate, în ochii societății, în dependență de anturaj, ocupație, caracter. Femei de suflet, femei de chip, femei de iubit, femei de lăsat, femei de adorat și femei de neglijat.

  Femeia - vis. Femeia, pe care n-o poate atinge nimeni și nimic. Femeia care trăiește, natural și neprovocat, foarte bine, femeia-soare, care radiază, femeia pe care n-o supără nimic, care nu se prea supără pe nimic. Femeia pe care n-o va avea nici un bărbat, pînă la urmă, dearece nici ea nu-și aparține. Ea aparține vieții, pe care o duce, pe care a ales-o. Ea aparține destinului său și acelei super-puteri cosmice. Femeie de nestăpînit.

  Femeia - tablou. Femeia, pe care nu te saturi s-o privești. Femeia, pe care mai că n-o mai asculți, numai de dragul de a-i mai privi buzele mișcîndu-se și mîinile gesticulînd. Femeia, care este prizonierul frumuseții sale. Femeia, care atrage, în timp ce respinge. Femeia, care provoacă priviri de admirație și simte acut priviri invidioase. Femeia, care nu va fi ascultată niciodată. Tablourile nu se ascultă.

  Femeia - mamă. Femeia, care se transformă în arhetip clasic al simbolului maternității, chiar și cu bărbatul iubit. Femeia, care nu mai seduce, dar primește cu căldură la pieptul său. Femeia, care nu mai înfometează imaginații, dar gătește cea mai de suflet cină. Femeia, care te mîngăie pe suflet cu priviri blajine. Femeia, care renunță benevol la enigmă. Femeia, care te va primi lîngă sine, care va tăcea și te va încălzi, te va săruta, tu vei pleca și ea te va aștepta, cuminte, senină și la fel de caldă. Și tu știi asta.

  Femeia - fără-de-femeie. Femeia, care a uitat de sine. Femeia, care s-a pierdut în comodități, femeia, care nu vrea să mai joace cu existența sa. Femeia, care se ascunde sub haine anoste, sub căciuli ridicole din lînă, cu puf și strasuri. Femeia, pentru care calitatea prafului de spălat contează mai mult decît calitatea parfumului său. Femeia, care nu-și mai găsește farmecul. Femeia, care s-a stins din interior.

  Femeia - pirat. Femeia, care nu așteaptă nimic. Femeia, care s-a deprins să ia, cîteodată cu forța, tot ce-i trebuie. Femeia, care agață bărbați. Femeia, care îi f**e pe bărbați. Femeia, care va călca pe capete, pentru a ajunge la țelul său. Femeia, care neagă sentimentele, sau se conduce doar după ele. Femeia, care se va căsători doar din interes. Femeia, care domină casa, locul de muncă, viața altora. Femeia, care are frică de a fi vreodată posedată și, care din această frică a făcut un cîmp de luptă. Femeia-pericol.

  Femeia - furtună. Femeia, care nu știe unde să mai creeze neliniște. Femeia, care se contrazice mai des, decît respiră. Femeia, care iubește să chinuie, femeia care se simte satisfăcută numai atunci cînd totul și toți în jurul ei sunt o confuzie generală. Femeia, care se hrănește din încurcături și situații neclare. Femeia, care creează încurcături și situații neclare, pe loc drept. Femeia, care bîrfește la greu. Femeia, care e absolut convinsă că dragostea e un chin și chinul trebuie să dureze veșnic, altfel nu e dragoste. Un haos de femeie.

  Femeia - copiliță. Femeia, care nu se va maturiza niciodată, deoarece maturii nu mai bat cu piciorul de podea. Femeia, care face din umflatul buzișoarelor o profesie. Femeia, care va purta sclipici la sala de sport. Femeia, care nu trăiește fără atenție sporită. Femeia, care se alintă exagerat. Femeia, care investește din greu în aspectul său. Femeia, care fiind poate o soție de diplomat, nu va renunța la tabieturile sale copilăroase. Femeia, care se complace în rol de păpușică. Femeia, care va merge ușor la pat, în schimbul unor promisiuni materiale. Femeia, care nu-și va cunoaște niciodată valoarea și potențialul ca persoană.

  Femeia - fluturaș. Femeia, care trăiește din ocazii de moment, care trăiește în lumini de reflector și care nu se poate suferi pe sine, în singurătatea casei sale. Femeia, care poate adera la orice companie de oameni, care poate vizita un număr-record de localuri și evenimente. Femeia, care se teme de liniște și se amăgește prin ideea de a-și trăi viața la maxim. Femeia, care se teme de minimum. Femeia, care dansează continuu, fiindcă dacă se oprește, nu are habar ce să facă din sine. Femeia, care consumă și foarte rar creează. Femeia-sărbătoare.

  Femeia - așteptare.
Femeia, care va aștepta continuu zile mai bune, oameni mai buni, prinți mai buni. Femeia, care își pune prea multe întrebări, și are de la viață așteptări prea înalte. Femeia, care și-a făcut un plan, în capul ei, și așteaptă ca viața să i-l îndeplinească. Femeia, care se teme de oportunități, de riscuri, femeia care va pune totul la îndoială. Femeia, pentru care întrebarea: 'dar dacă nu se va primi?' este o rugăciune de seară. Femeia, care va pierde mult din tot ce ar fi putut avea, așteptînd să se întîmple ce crede ea că ar trebui să se întîmple. O femeie de pe peronul de așteptare.

  Femeia adevărată. Ea nu poate fi descrisă. Femeia adevărată este o simbioză din toate astea, fiind combinația perfectă pentru norocosul/norocoșii, care ajung să o cunoască. Femeia adevărată poate întruni chiar și 4 categorii din cele de mai sus. Femeia adevărată este o istorie aparte pentru fiecare din noi.

  Știu că multe din voi s-au aliniat, preferabil, la femeia-vis și la femeia-mamă. Dar, dragă femeie, fii sinceră cu tine însăți, descoperă-te. Poți fi uimită de cîte vei afla. Asta ți-o spune tot o femeie. ;)

2 comentarii:

  1. em.... cam întortocheate și neclare toate. unele chiar paradoxale. nu m-am regăsit în nici o categorie. unele denumiri nu-s adecvate descrierii.... adică nimic nu-i clar aici. o tunat și o adunat multe cuvinte, descrieri, păreri grămadă.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. nu am pretins niciodată să dau o clasificare optimală sau generalizantă. sunt observații pe margine de foaie, pe care le strîngi apoi și îți faci o opinie. e subiectivă opinia mea, strașnic de subiectivă.:)

      Ștergere