The impossible

     I thought i can. But i can't. Regrets won't stop falling.



   I'm not the super-woman everybody thought i am. Super-women don't get hurt, they don't want to die 3 times a week.


   I just can't.

As fi fericit, da mi-i in padla

   Eu nu va inteleg. Sincer acuma, cum poti sa stai in baruri, terase, localuri si restaurante, sa filosofezi despre dragoste si fericire, in loc s-o creezi? Cum sa stai sa-ti lamentezi nereusitele, in loc sa nu le faci?

   Azi mergeam cu Katiusa pe alee si vorbeam despre lenea generala de a gasi fericirea in tot ce te inconjoara. Persista peste tot o lene atit de anosta, incit pofta de viata chiar si a celui mai pozitiv om, determinat sa fie fericit (a mea) se taie de la genunchi. Eu stiam sa ma bucur de o pereche de ochi din simplul motiv ca ei straluceau pentru mine. Eu si acum ma bucur de privirile uimite ale clientelor mele, cind se uita in oglinda dupa machiaj. Mie si acum imi aduce multa fericire un fel mai deosebit de mincare, savuros, plin de continut si senzatii. Acum, uitindu-ma in jur, ajung sa aud atitia oameni spunind ca nu se gaseste pentru ei putina dragoste. Da nici n-o sa se gaseasca in fata computerului! Nici in paharul acela de bere n-o sa se gaseasca. Dragostea deja te inconjoara. Daca esti chior sa nu vezi asta, nici o pereche de ochelari din lume nu te va ajuta.
    Ne e lene, ne e 'in padla' sa traim la maxim. Ne e in grija sa nu ne implicam prea mult, nici vorba sa ne pese cu adevarat. M-am prins de multe ori la gindul ca imi pasa prea mult de ce e in jurul meu. Ei si? E o crima asta oare? E o crima sa simti? M-am mai prins la gindul ca sunt probabil unul din putinii oameni, care se mai implica. Si asta e o lume trista.
    Atit de comfortabil sa nu simti, sa nu-ti pese, asa-i? Te asiguri ca nu vei avea de suferit in viitor, iti pui inima intr-un depozit bancar, la pastrare, iar in loc folosesti un fel de motoras mecanic. Iubesti, dar distantat, artificial. Simti, dar din reflex. Da, trist.

   Am in jur o multime de oameni, care uita sa traiasca si carora le pare ca au tot timpul din lume inainte. Atit de patetic sa vezi cum li se duce viata pe alaturi, in timp ce ei 'tusesc'. Da, e ok sa te distrezi, sa socializezi, dar asta nu e viata ta. Si nu e viata sa vii dupa o petrecere super-tare intr-un apartament gol, fara sa fii asteptat de cineva. Te-ai asigurat ca nu te atasezi de nimeni, pentru a nu fi vulnerabil. Astfel, nu ai pe nimeni la suflet, decit facebook-ul. Si nici nu observi ca deja nu mai ai virsta pentru a te comporta ca un adolescent. Viata consta din decizii, alegeri. Asta ne defineste ca indivizi maturi si rationali: compromisurile, atasamentele.(nu numarul de drugi). Eu nu cred in astfel de valori. Eu cred in dragoste. Eu cred ca merit sa fiu iubita, pina la capat, toata viata, de un singur om. Poate pentru voi suna strasnic, dar pentru mine e frumos.Eu cred in atasamente, in definirea a 2 oameni ca un cuplu. Posibil sa-mi fie zdruncinate, pe parcursul vietii unele credinte (unele deja au fost zdruncinate), dar eu o sa incerc tot. Sa nu ajung pe urma la 35 de ani la vreo terasa, regretind lucrurile pe care le-am pierdut, si singuratatea pe care mi-am cistigat-o in loc.
  Traiti si iubiti.

Zaraza mea

  Pe Zaraza o cunoaste foarte multa lume. Fie ca ati lucrat cu ea, fie ca lucrati, fie ca va bucurati de prietenia ei, fie ca stiti ca e prima femeie operator video de stiri la o televiziune cunoscuta de la noi.
 Tanea atinge si impresioneaza pe toti, in vietile cui intra. Dar, sa incepem cu ce trebuie.

  Am cunoscut-o pe Zaraza vreo 2 ani in urma, cind abia ma domesticeam in noua gasca de prieteni. Se facea o cina la ea acasa, eu venisem cu perechea de atunci si nu eram inca adaptata la toate nabadaile si inside-joke-urile lor. Am stiut ca vom fi prietene bune-bune atunci cind mi-a declarat ( cind m-a condus la baie) ca, daca imi vine, sa trag o pirta, sa nu ma rusinez de ea.  Care om sanatos la cap o sa iti propuna sa dai vreun vint ocazional, de la prima ta intilnire cu el?! Si aici eu am hotarit ca acest om, atit de direct, de fapt ma lasa sa ma simt cit mai comod, fiindca vrea sa ma incadrez, sa fim prietene. Si am indragit-o din prima.

  E frumoasa si tacuta in frumusetea ei, aceasta fata. Cineva s-a straduit sa stringa o caldare de albastru al cerului si s-o arunce in ochii ei, maari si luminosi, asa de luminosi. Are miini de copil, uneori neindeminatice, dar asa de fragile. Are par blond, care se onduleaza tocmai atunci cind nu-l vrea ea ondulat, si atunci e cea mai frumoasa. Pe cit de masculina, pe atit de mult mai feminina decit multe alte fete pe care le veti cunoaste.

  Are un caracter calit. A invatat sa aiba o parere statornica despre toate (ceea cu ce eu inca nu ma pot lauda). A invatat sa taca atunci cind toti in jur striga, sau comenteaza. A invatat ca nu poti sa te certi definitiv cu prietenii. Nu poti fi categoric in privinta celor din jurul tau. Fiecare sufera schimbari, iar Tanea asteapta o metamorfoza completa de la fiecare, inainte de a obiecta ceva.

  Are un suflet, in care ar putea incapea toate fericirile si suferintele voastre, luate la un loc. Imi place sa-i descoper sufletul, cite putin. E atita viata acolo..atitea trairi! Multi poate nu vor ajunge sa simta toate, cite le-a simtit ea pina acum. Atitea emotii sa le ascunzi intr-un zimbet de Monalisa..cum? O sa-ti zimbeasca, dar sa te uiti atent in ochi si sa citesti (daca o sa-ti permita) atita viata... O sa te asculte, cu toate framintarile tale, care ti se par catastrofe, cite un sfirsit de lume pe zi, ca sa-ti spuna intr-un final ca le-a trait deja de vreo 4 ori pe toate. Tanea si linistea din ochii ei sunt cel mai solid argument ca trebuie sa astepti. Sa astepti sa treci. Sa ai rabdare sa supravietuiesti pina incepi a trai din nou. Si ea nu pierde speranta ca miine e ziua cind ea va gasi fericirea absoluta. Miine o sa fie ziua cind toate se vor conjuga intru a o face pe ea fericita. Miine e ziua Cind-Tanea-E-Fericita!

   Tanea, nu trebuie sa iti fie frica de articolul meu. Sau ca nu vei gasi ce cauti. Tu o sa gasesti ce cauti mai curind decit crezi. Stii, sint martiri ai vietii, oameni care nu gasesc linistea niciodata? Tu nu esti din tagma lor. Tu o sa fii fericita din simplul motiv, ca ai adus atita liniste si lumina in vietile multora, multora din noi, cei care citesc sau vor ajunge sa citeasca asta. Tu o sa fii fericita din simplul motiv ca stii, ca ceea ce cauti se numeste cumva concret.

 Aceasta este o declaratie de dragoste cit se poate de obiectiva. Am primit de la viata citiva oameni valorosi, pe care vreau sa ii pastrez, sa ii ascult, si sa ii urmez. Unul din ei esti tu, Tanea. Si eu ma simt norocoasa, cind ma uit cu cine sint prietena. Si da, te iubesc. :)