Cum ar fi sa fiu transnistreanca?

   Serios,cum ar fi sa traiesc in Transnistria?

  Eu acum particip la Conferinta Nationala HIV/SIDA, in calitate de staff suplimentar. Se discuta mult, oamenii vin cu idei, cu reclamatii, cu intrebari, raspunsuri deocamdata nu se contureaza.

Faptul e ca au venit si reprezentanti din stinga Nistrului. Acum, mie imi veni o intrebare, la vederea acestor oameni. Ei au venit la o conferinta nationala (moldoveneasca,nu transnistreana),si incearca sa  formuleze o adresare catre guvernul nostru (nu al lor), spre a primi oarecare solutii. De ce, se intreaba, nu se cere asta de la guvernul, sau parlamentul, sau organele lor de conducere, cele care ar trebui sa-si exercite puterea, pe care le-au daruit-o, prin vot, acesti oameni? Cum ar fi sa traiesti intr-o tara inexistenta, a? (eu de exemplu, scriind articolul asta, intr-un netcafe, m-am si certat cu unul care striga de mama focului si eu am fost vinovata ca am opinat. Sa nu fi existat tara...)
Pai uite,cum ar fi sa nu existi, si sa ceri, prin drept, ajutor de la cineva, pe care il respingi?... Ideea e, ca se face ceva si la ei, dar finantarea vine prin intermediul RM, lucru deja cunoscut. Cum e oare sa traiesti intr-o tara, pe al carei ajutor nu poti conta? Da, da, si la noi e asa, o sa spui tu,dar...nu chiar. De ar fi asa, am merge in Romania, sa cerem granturi si ajutoare straine, pe care le-ar obtine ei, pretinzind ca suntem un popor, dar cu alte hotare. Cum e sa fii separat de cealalta parte a Nistrului, aproape cu forta, si totusi atit de aproape de tot ce se petrece aici?
 M-a bucurat faptul ca oamenii n-au facut diferenta de provenienta,au evidentiat adevaratele probleme, au inceput sa caute solutii, au inceput sa vorbeasca. Fiindca o astfel de boala nu atinge tari, ci oameni. Doar oameni in parte. Aici nu exista hotare. Si asta doare , de fapt...
 Mai revin la tema. Pa!

Fata cu floarea in par

  Asta e fata cu floarea din par. Ea iese de undeva din mine. Iti zimbeste,te invita la dans,iti chiuie,ca sa zimbesti si tu. Chiar daca tu nu banuiesti ca ea are probleme cu sanatatea,ca o doare ongrozitor spatele atunci cind iti face cinste,ca o tiganca adevarata,in timpul dansului. Pe ea o cheama,foarte serios,Rodica. Chiar daca tu esti un badaran,un ignorant,esti baut si grosolan,ea iti va zimbi ca raspuns,fiindca tu ii ceri asta. Si ai tot dreptul. Astazi arta se cumpara,se negociaza. Tu nu stii de ce se spala miinile nasilor,inainte de masa mare,nu stii semnificatia spalatului miinilor,nu stii ca se sterg miinile celea cu prosoape autentice,si de asta cumperi stergare mari de plaja de la Adidas,scris pe toooot stergarul de sus pin jos. Fiindca e la moda. Ma cac pe moda ta. Costumul asta al Rodicai face cit 9 stergare Adidas,dar nu se vede din cauza logoului stergarului tau de plaja. Tu n-o sa intelegi niciodata,si iata de ce Rodica oboseste de asa oameni. Rodica oboseste de pseudo-autenticitate. Acum orice chelner imbraca o camasa traditionala,cind serveste sarmalele la masa,cu focuri de artificii bagate in curul farfuriei. Au ei vreo treaba de ce au imbracat camasa aia? Si atunci,cine este Rodica? O chelnerita mai scolita in ale dansului...
   Rodica a obosit de acest costum,care ar trebui sa insemne bucurii si veselii si dansuri pina dimineata. Fiindca uneori se simte ca un clovn. Fiindca nimanui nu-i pasa daca Rodica se duce in pauza si bea niste pastile. Stiu sigur ca Rodicai o sa-i fie dor,peste vreo citva timp,de acest costum frumos,care o apropie,pe cit posibil,de originile sale,si o umple de mindrie,cind o lauda vreo bunicuta. Dar acum,nu. Acum ei se odihnesc unul de celalalt,Rodica si costumul.

Femeia Valentinei Vidrascu

 Nu am asteptat multe de la Valentina Vidrascu. E greseala mea si a oricarui moldovean sa nu aiba mari asteptari de la compatriotii nostri. Fiindca noi nu putem sa ne alegem un pacatos de presedinte,care moda,tendinte? Care frumos,prezervarea valorilor nationale,mindrie de neam si cultura? Si am gresit,in orbirea mea frumoasa. Lipsa unui presedinte nu ne-a determinat,niciodata,ca pe un popor fara verticalitate,fara cultura. Anume in asa momente inteleg ca ar trebui sa ne axam pe altceva,sa uitam de murdaria asta de politica,fiindca asa politica murdara pot duce doar moldovenii,ei se complac in replicile lor murdare,pe care le azvirl in presa si in noi cu atita patos,de parca-s fetele din Cimislia,care se bat dupa scoala de la Andrusa. Si ne transforma si pe noi in ele,in fetele vulgare si proaste de la Cimislia (a se citi ca un cliseu,nu ca adresare directa catre locuitorii Cimisliei).. Murdarie de jur imprejur,toti injura,nimeni n-are bani de comunale,toti iau credite enorme pentru nunti ca-n povesti la Miadora,si striga la alianta ca-s saraci,inghitind ultima imbucatura de cascaval invelit in proschiutto..(proshuta).
  Si iata ieri am tras o gura de aer poraspat,inmiresmat cu tei si iasomie. Aer de care n+am mirosit...de cind am fost la nenea Valeriu la pensiune. Ma asteptam la o serata glomuroasa,mondena,stiam aproximativ cine urma sa vina,asa ca mi-am pus in cap sa nu-mi pese in ce merg imbracata. Blugii mei de culoarea mustarului erau oe mine de pe la masa,si chiar nu m-am schimbat. Ma cam everase comentariul uneia : " in ce-o sa mergi imbracata? -fix asa cum sunt acuma. - mmm......" 
  Intram in sala,cea mai de sarbatoare si cea mai impresionanta,sampanie cu niste prajiturele pe masa,parfum primprejur,si o gramada de luciu de buze. Besinica glamuroasa,mi-am zis eu. Rodicuta,asa si am stiut. In sala,toti se uita la toti,presa se uita la unii,ii asteapta pe cei ce intirzie,fetele de la Berlizzo se uita numai la cine reusesc,Otilia se uita cu disperare la scaunele lipsa,chelnerul se uita cu oftica la Otilia,Gabi se uita cu nerv la unele,rozind cite o unghiuta,Valentina se uita la sala,cu nerabdare,Valentina de la lucru se uita la Olga,care o fotografiaza. Eu ma uitam la toti acesti oameni si ma gindeam ca,din toata lumea din sala,eu n-am ocupatie pre-defilatorie. Ce se face,de regula,inainte de o defilare? Este vreun anumit scenariu de activitati?... ca nu stiu....
Se sting luminile,se aseaza lumea,muzica.....Maria Ciobanu. Cine putea sa acompanieze mai frumos oare aceasta colectie,decit Maria Ciobanu?..Triluri,viori... Si ies modelele. Senzatia mea de mini-soc m-a tinut cam vreo 3 minute bune. Am vazut lucruri uimitoare,lucruri noi pentru creatia Valentinei Vidrascu,linii mai dure,mai taioase,mai indraznete pentru creatia ei,bazata pe portul national. Catifea,fetru,lina..combinate cu matase,shifon,in.. Ieseau fetele una cite una,iar eu cascam gura. atita eleganta,finete,puritate..Iar coletzia "Ileana Cosinzeana de lux" a fost o combinatie indrazneatza de elemente aristocratice frantuzesti cu linii clasice ale portului national. Iar muzica...opera simfonica,interpretare a vestitei "Ciocirlia". 
  Nu sunt expert in fashion,nu sunt interesata de tendinte,dar am inteles mesajul: frumosul,poate fi pastrat,cultivat,adaptat si aruncat in suflete fara mari complicatii. Frumosul este in fiecare din noi,mocneste si tace. Foarte bine ca acest frumos a hotarit sa izbucneasca in creatia acestei frumoase doamne.. Am avut o seara-revelatie,in care a domnit albul pur,florile roshii,tivurile crosetate,iar eu...eu am oftat a bine.

Pozele le-am furat de la Dumitru Doru,sper sa nu se supere,dar ale lui erau cele mai bune.. Enjoy!

Fericirea..

S: cineva je trebu sa te iubeasca,nu?
R: dapu mama,tata,fratmyo,Vasea...
S: oho,citi te iubesc...
R: este o mina de oameni..
S: tu eshti fericita dara..
R: se pare ca da..

Se pare ca sunt fericita,si ma conformez cu fericirea asta ca si cu un fapt datorat si bineinteles. Ei nu sunt obligati sa ma iubeasca. Dar ma iubesc,fiindca eu sunt a lor,sunt o parte din viata lor,cum si ei sunt parte din viata mea. Ei ma iubesc fiindca eu pur si simplu m-am nascut. Si el matinca tot.
 Da cine poate spune ca dragostea se repartizeaza? Pe mama o s-o iubesti 60 de unitati,pe tata inca 60,pe frate tot cam atita,pe motan mai putin,dar tot o sa-l iubesti... asa-i ca nu functioneaza asta? Cind iubesti,daruiesti. Daruiesti timp,sentiment,secrete,zimbete,lacrimi...te daruiesti..
 Azi am aflta a nu stiu cita oara ca sunt fericita. N-am motive sa nu fiu. si iacasa,fericita cum sunt,te intreb pe tine sa te intrebi pe tine,tu de ce sau pentru ce esti fericit/a? Sa ai o zi frumoasa.:)

Bardak

Nici nu stiu cu ce sa incep... Atitea lucruri,atitea locuri,atita muzica,atitea sarutari...


N-am fost demult pe aici. Ma ierti? Eu chiar sunt ocupata,foarte.. Dar toate astea o sa treaca,mai am putin..si devin din nou zimbitoare,libera,o sa fac floricele,sau ce-o mai fi,si...restul.
 Am fost Gospodina la "Sare si Piper". A fost interesant,Nata a fost splendida,Andrei un simpatic,Sirghi neasteptat din toate punctele de vedere..dar emisiunea mi-a lasat un gust amar. Cred ca stii si tu competitia cu like-urile pe facebook,cu cealalta concurenta,ne-au chemat pe amindoua,am concurat in semifinala,si eu am iesit din competitie. De ce? Fiindca 2 artistuleti au hotarit ca,sa fii original nu e gustos. Pe draku'! Eu de obicei sunt mai pofighista la toate astea,dar aici am avut puternicul sentiment ca s-a comis o nedreptate. Juriul nu poate fi compus din persoane irelevante,atunci cind se pretinde la o competitie relevanta,sanatoasa. Anyways..m-am convins sa nu ma mai pretez la asa ceva niciodata. Dar sper din tot sufletul ca cealalta concurenta sa nu ia bucataria,fiindca nu merita,fiindca e prefacuta,si habar n-are de gatit,daca a trebuit sa caute 3 ore un amarit de bostan prin oras,cind la piata centrala (unde nu cred sa fi fost ea,mai ales la sectorul de fructe legume) bostanii sunt la ei acasa..


Despre nea' Valeriu. Mai,eu nu pot sa-ti redau in scris ce fel de om este nea' Valeriu! Omul asta te 
face sa te indragostesti de el,de tot ce face,ce a facut,cum traieste,cum vorbeste,cum gindeste,cum respira. El respira moldoveneste,autentic. El nu e un prefacut. E un gospodar adevarat,undeva pe la marginea orasului,unde,printre depozite,firme de steclopactet si usi de metal gasesti raiul facut de el. Da,un om poate face raiul pe pamint. E un colt de pamint,plin de suflet,munca si dragoste. E un pamint ca o piine de casa,atit de ingrijit e . Si iti vine sa-l inspiri pe tot,sa-l imbibi in minte,sa-l scoti de acolo cind ti-o fi mai greu.. are de toate acolo: are vie,pomi fructiferi,pasari si iepuri,bucatarie,muraturi,masini vechi,tot felul de vechituri pe care tu le crezi inutile,are timp pentru a le aranja pe toate la locul si rostul lor. Omul asta are timp fiindca vrea sa-l aiba. El fura timp. Noi pina acum eram furati nemilos,si acceptam asta. Nea' Valeriu e o carte pe care am uitat s-o citim cu totii: cartea originilor,a bunului simt,a traditiei,a iubirii neconditionate fata de pamint,de tara,de familie.. Are ce sa te invete si pe tine,daca te nimeresti destul de norocos sa-l cunosti. L-am vazut din nou pe bunelul,pe bunica,pe parintii lor..si toti intr-un om,care mi-a aratat ca nu trebuie sa uit niciodata de unde vin,si unde ma duc..am avut parte de un respiro atit de frumos,ca-mi venea sa nu ma duc de acolo. Si asta,fiind la lucru acolo,cu dansurile.
Serioja.. Il iubesc. Asa cum se cuvine sa iubesti. Cu totala daruire. Cu smecherii dulci. Cu suflet si trup. Si vreau sa-i arat ca o sa-i fiu alaturi cind si cit o sa aiba nevoie. Si vreau sa-mi arate si el asta. Eu stiu cu siguranta ca el simte la fel. Dar nu arata. De ce femeile au nevoie de atitea confirmari,pentru a se simti in siguranta? Ma uit in oglinda si vad o ecuatie necunoscuta,cu un mare semn de intrebare in loc de cap.
 Parca avusem mai multe de spus...Pina ajung sa scriu,le rezolv pe toate in cap. Azi Natan m-a numit prostuta. Fiindca,prin acest cuvint,el a laudat inaccesibilitatea sufletului meu pentru cei din jur,si mascarea lui prin glume,risete,si altele..azi am discutat de-o placere cu Natan. Uneori chatul din facebook imi da posibilitatea sa redescopar oameni. Hm.:)

La Moldova toamnele....

OOOOOfffffff,cum sa-ti spun,draga,ca m-a obosit deja soarele? Da! N-o sa ma crezi,dar asa e. Pe mine soare ma impune sa zimbesc,iar de la atita zimbet mie mi s-au inclestat falcile. Eu zimbesc noaptea,cind unii dorm,altii se uita la porno pe ascuns,altii fac porno,iar altii se uita la mine,cum zimbesc,si socot,dupa zimbetul si bunadispunerea mea,cit sa-mi plateasca. Eu dansez pe bani. Nu-mi place sa recunosc asta,dar asa e. Clar,dansez la nunti,ar trebui sa impart bucuria si unicitatea momentului pe care il traiesc toti invitatii,dar clientii nostri ne pun instantaneu semnul euroului pe frunte. Unii chiar au vadita convingere ca,pentru 200 euro,pot sa se comporte grosolan cu cei pe care ii angajeaza,iar la o nunta nu poti sa incepi a-ti impune parerea,sau a cere dreptate de partea ta,chiar daca mirele e baut. Concluzia? Sa fim oameni peste tot,chiar si atunci cind ne nuntim. Vai,si nuntile in Moldovaaaa...... Cine n-a fost,n-o sa inteleaga niciodata. Nunti de fala,nunti pentru veselie,nunti pentru stringere de fonduri,nunti emotionale,nunti europenizate,nunti vrute europene,si rezultate odesite.... diferite nunti,diferite mirese,diferiti nasi..offf...
  Imi place jobul meu. Atita timp cit mi se permite sa mi-l fac constiincios,de buna voie,fara supraveghere constanta la spate. Pot sa fac treaba buna,stiu ca pot,doar ca...sa nu mi se spuna constant ca intr-o zi eu n-o sa pot. Stiu ce mi-am luat in circa,stiu cite am de dus,m-am legat bine cu toate sarcinile astea si n-o sa le scap. Dar,stii cum e.....daca cineva te atentioneaza de mii de ori sa nu te frigi,precis ca o sa te frigi eventual! Da eu nu vreau sa ma frig. Vreau sa mi se dea voie sa ma concentrez la ce am de facut. Si....o sa fie bine... da?
 Vreau timp,muuuuuuuult timp cu Serioja. Si vreau sa aiba si el timp pentru mine. Nu am nici o obiectie la el personal,doar la timp. El e ocupat,eu ii respect activitatile,orice activitati,de care va decide sa se ocupe,si il voi sustine in toate,precum cred ca ma va sustine si el pe mine.....dar ne fuge timpul de sub picioare. De asta vreau sa treaca toamne,sa-mi treaca zimbetul fals si amabil,pe care il afisez tot mai des,si din care storc cite un pic de suflet. Vreau sa-mi odihnesc sulfletul,sa reincep a zimbi cu pofta,cu viata,cu lumina,doar pentru el...sa reincep a zimbi cu adevarat pentru toti. Sa ma regasesc..... Sa ma regasesc in culori,in muzica,in culori de unghii ametitoare...poate e doar o chestie de timp,pina ma regasesc. Am un plan,frumooooooosssss plan,riscant,mare,dar frumos!! Nu pot acum scrie detalii,pentru ca persoanele care vor citi,nu ar trebui sa aiba chiar toata ideea detaliata,doar una mai ampla. Dar sper la ceva plin de viata,si vreau sa-mi demonstrez ca o sa pot duce asta pina la capat,cu un rezultat ametitor de frumos..
  Ahhhhhhhhhh,iar acasa!!!! Acasa e o toamna frumoaaasaaaa,o toamna de care nu am mai reushit sa vad din clasa a 8-a,una cu arome,cu mirosuri,cu fructe si roade,cu soare,cu vin nou....Aici e cuibul meu,aici e casa mea,aici e ghemul meu de energie,aici e sufletul meu! Sa avem cu totii o toamna,de care am avut eu parte 2 zile.. Cind revin aici,va fi...cu poze!! :)

Veri trecute,parade jalnice,iubiri amare.

  Nu am cui sa spun asta,decit tie. Deja numai tie. Mi-ai ramas sfetnic fidel,la fel ca si timpul,sau ca si privirea plina de intelesuri a lui Seriojel. El ma asculta,el ma aude,stie sa puna pe policioare tot ce e mai important din tot amalgamul de cuvinte ,epitete,onomatopee,idei si trairi,pe care i le scurg din suflet. Dar vreau sa stii si tu. In asa fel,voi sti si eu,poate mai bine...recitind cite un articol,pot sa-mi dau dreptate,sa ma contrazic,sau sa gasesc o solutie. Iar acum de asta am nevoie. Ma simt ca un fel de Dodon inainte de campanie,cind inca nu stiu ce vreau,dar stiu ca vreau. Eu vreau sa stiu cum sa fac sa fie bine. Iar acum numai bine nu arata. 


  Vara asta mi-a lasat un gust amar de cirese. Cirese,pe care nu am reusit sa le maninc. Le-am gustat,dar nu pot sa spun ca vara asta am mincat cirese. Vara asta am fost nevoita sa renunt la multe placeri sufletesti ale mele : sa ma sui in copac dupa cirese,sa citesc o carte pe pat afara,sub streasina, sa gatesc mai ca zilnic pentru ai mei, sa merg mai des in padure, sa ma scald in vreun iaz la voie (anul asta,inainte de mare,am fost doar 4 ore la plaja), sa nu alerg din lipsa de timp. Am pierdut unele lucruri,cred ca ireversibil,la care tineam cu tot dinadinsul. Mi-am pierdut stoicismul. M-am lasat implicata in unele vorbe marunte,vorbe ce zumzaiesc pe linga mine ca niste muste siciitoare,care de fapt nu ma incurca sa respir,dar intr-un bun sfirsit ma scot la hat. Nici macar situatie n-o pot numi. Sunt doar vorbe...
  Mi-am deschis sufletul. Si am facut foarte rau. De fiecare data cind ma motivez sa fiu puternica,sunt slaba. Si am hotarit sa nu-mi mai dau porunci. Sa nu-mi zic incontinuu sa slabesc,da sa incep sa slabesc cu adevarat intr-o zi...
  Vacanta a fost.....revigoranta,debordanta de energie,soare,mare.... Nu inteleg cum de unii nu iubesc marea. Eu nu pot sa n-o iubesc. Fiindca ea ma iubeste pe mine,imi da clipe frumoase,imi da timp cu mine insami,imi da liniste...  
  Vara asta mi-a dat lucruri frumoase,dar mi-a luat fix atitea lucruri frumoase din suflet. am primit,pe de o parte,multe emotii pozitive de la cunostinta cu alta lume,cu alte persoane,care ma judeca dupa activitatea mea,dupa ceea ce produc eu,de fapt. Nu ma judeca dupa faptul ca sunt,uneori,isterica,sau ca imi pierd cumpatul,nu...ei trec peste. Pacat ca cei din preajma vad numai paiul meu,nu si birna lor...


 Toamna va fi una incarcata de munca,si voi avea nevoie de respiro. Dar nu-l voi avea. Fiindca timpul nu mi-o va permite. Iar goana asta ieftina dupa camera de inchiriat,invelita in hirtie de factura Termocom cu miros de piata centrala,imi face venirea toamnei....apatica..




  Cum sa fac sa fie bine?